#Microplastice #Nanoplastice #Agricultură #Impact asupra mediului #Agricultura durabilă #Inițiativa de cercetare #Republica Cehă #Universitatea Mendel #Academia Cehă de Științe #Inovație Tehnologică
În ultimii ani, micro și nanoplasticele au devenit din ce în ce mai mult în centrul atenției globale. Conform datelor ONU, oceanele noastre adăpostesc peste 50 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai multe decât stelele din galaxia noastră. În timp ce prezența microplasticelor în corpurile de apă este documentată pe larg, lipsesc date precise în alte zone. Cercetătorii de la Facultatea de Agronomie a Universității Mendel din Brno, în colaborare cu colegii de la Academia Cehă de Științe, s-au angajat într-o misiune de a explora modul în care particulele de plastic se răspândesc în agricultură.
Un studiu al World Wildlife Fund dezvăluie că oamenii ingerează aproximativ cinci grame de microplastice pe săptămână, echivalent cu dimensiunea unui card de credit. Impactul potențial al unei astfel de ingestii de plastic asupra corpului uman rămâne o întrebare cheie. Deși se știe că majoritatea microplasticelor sunt eliminate, apar îngrijorări cu privire la nanoplasticele, care pot intra în sânge și au fost găsite în laptele matern și creierul uman, așa cum a subliniat Pavel Horký de la Institutul de Nutriție Animală și Culturi Furajere de la Universitatea Mendel.
Echipa de cercetare a lui Horký își propune să dezvolte o platformă de detectare pentru a analiza prezența micro și nanoplasticelor în lanțul alimentar, de la sol și culturi până la organele animalelor și, potențial, corpurile umane. Proiectul, inițiat în primăvara anului trecut, analizează în prezent mostre inițiale.
Pe lângă experimentele pe animale, cercetătorii plănuiesc teste în seră. Microplasticele vor fi aplicate pe solul unde vor fi plantate culturi obișnuite, cum ar fi porumbul și grâul. Studiul va monitoriza modul în care materialele plastice se deplasează din sol în diferite părți ale plantelor.
Un sub-obiectiv al proiectului implică cartografierea apariției microplasticelor în solul agricol din apropierea haldelor de deșeuri municipale. Rezultatele din această parte a cercetării sunt așteptate în cursul acestui an. Colaborarea cu aplicații practice este crucială pentru proiect, iar în faza finală, cercetătorii vor monitoriza direct micro și nanoplasticele din fermele selectate din regiunile Moravia de Sud și Vysočina din Republica Cehă.
Instrumentul analitic suprem dezvoltat de cercetători își propune să fie oferit sectorului comercial. La fel ca și verificările curente pentru micotoxine sau antibiotice, monitorizarea prezenței microplasticului poate deveni un standard, în special în agricultura ecologică. Metoda ar putea găsi, de asemenea, aplicație dincolo de agricultură, potențial în administrația guvernamentală și chiar în țesuturile umane.
Microplasticele intră în natură prin două căi principale: microplasticele primare, prezente în mediu sub formă de particule mici, peste o treime provin din spălarea hainelor sintetice și aproape treizeci la sută formându-se în timpul uzurii anvelopelor. În plus, microplasticele secundare apar din descompunerea produselor din plastic mai mari, cum ar fi pungi sau sticle.
Acest proiect de cercetare comun al Universității Mendel și al Academiei Cehe de Științe, axat pe monitorizarea micro și nanoplasticelor, este programat să continue până în 2025, susținut de Agenția Tehnologică a Republicii Cehe în cadrul programului Environment for Life.
Concluzie: Studiul asupra microplasticelor în agricultură nu numai că pune în lumină potențialele riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu, dar subliniază și importanța practicilor agricole durabile. Pe măsură ce cercetarea progresează, devine evident că abordarea problemei microplasticului necesită colaborare între mediul academic, industrie și factorii de decizie politică. Fermierii și părțile interesate din agricultură trebuie să rămână informați cu privire la descoperirile emergente pentru a implementa practici care contribuie la un viitor mai sănătos și mai durabil.