Șeful KFH, Ildar Sitdikov, a declarat Agenției Naționale Agrare că i-a scris o scrisoare corespunzătoare ministrului Dmitri Patrushev.
În el, fermierul spune că de zece ani cultivă verdeață și fructe de pădure, dar acum afacerea a devenit nerentabilă. Sitdikov deține peste 30 de hectare de teren, un depozit cu mai multe temperaturi și toate echipamentele necesare. Iată cum a comentat fermierul însuși agenției ROSNG cu privire la apelul la MOA:
- Avem o problemă cu salatele din cauza faptului că Iranul ne-a „inundat” piața cu importurile sale. Nu ne putem vinde salata deloc. Aceasta este situația în toată țara. Toți cei implicați în salată verde doar ara câmpurile. Pierderile noastre sunt măsurate în milioane de ruble. Imaginați-vă, în piețele angro de la Moscova, salata iraniană deja ambalată este vândută la 35 de ruble pe kilogram, în timp ce salata noastră are doar un cost de 50 de ruble și încă mai trebuie să fie livrată la Moscova. Salata noastră este mai scumpă pentru că semințele sunt foarte scumpe, plus irigarea prin picurare, iar noi nu folosim erbicide și plătim taxe. O altă problemă este coacăzul polonez, care ne este adus prin Belarus sub masca chinezilor. Totul este evident, pentru că coacăzele nu cresc în China. Aceasta este prea multă concurență pentru noi. Nimeni nu ne va lăsa să intrăm în Europa cu bunurile noastre, în special în Iran și China. De ce îi lăsăm pe toți să intre?
Alexander Gavrilenko, fondatorul Agenției Naționale Agrare:
Desigur, există problema costurilor și a sprijinului de stat. Îmi amintesc cum în 2014 l-am intervievat pe proprietarul unei mari exploatații agricole, acesta s-a plâns că autoritățile îi cereau să înceapă să cultive mere, dar nu a vrut. „Am calculat că merele noastre nu vor putea niciodată să concureze la preț cu fructele poloneze cultivate și deja livrate la granița noastră. Embargoul asupra importurilor europene ar putea înceta în orice moment și ce vom face cu investiția noastră de mai multe miliarde de dolari în grădini noi?” întrebă inteligent omul de afaceri. În acest caz, vedem aproape același lucru, iar această problemă poate fi rezolvată doar prin modificări structurale în sprijinul statului.