În următorii ani, populația Azerbaidjanului nu se va confrunta cu lipsuri de alimente, asigură experții locali.
Nu cu mult timp în urmă, economistul șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Maximo Torero, a făcut o declarație că deja în acest an aproximativ 40 de milioane de oameni din lume se vor confrunta cu problema malnutriției.
„Sectorul agroindustrial se află acum într-o stare de mare incertitudine. Dacă anticipăm impactul [conflictului] în Ucraina, atunci vom avea cel puțin 40 de milioane de oameni în plus în 2022 care se confruntă cu malnutriție cronică”, a spus Torero. „Și în anul 2023 – peste 70 de milioane de oameni.
Situația geopolitică a dus la întreruperi în aprovizionarea cu cereale, ceea ce crește riscul unei crize alimentare în mai multe state. De la începutul anului, prețurile la grâu și porumb au crescut semnificativ. La o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din 21 mai, s-a remarcat că rezervele mondiale de grâu ar dura doar 10 săptămâni, iar situația este mai gravă decât în anii de criză din 2007 și 2008.
Lipsa de alimente nu va afecta Azerbaidjanul, a spus cu încredere economistul Eldaniz Amirov.
Trebuie reamintit că disponibilitatea Rusiei în acest an de a furniza peste 50 de milioane de tone de cereale pe piețele mondiale, a declarat președintele rus Vladimir Putin la o întâlnire recentă la Sankt Petersburg cu șeful Belarusului, Alexander Lukașenko.
Azerii nu au fost niciodată incluși în categoria celor subnutriți. Cu toate acestea, în 2023, o anumită creștere a prețurilor la alimente va fi în continuare inevitabil, potrivit experților.
Creșterea inflației va continua până la sfârșitul operațiunii speciale a Rusiei în Ucraina, crede Amirov. Abia după aceea ne putem aștepta ca economia mondială să revină la o inflație anuală în intervalul 2-3%.
Potrivit previziunilor economistului, prețurile la petrol, produsele agricole de producție rusă și ucraineană vor continua să crească în viitorul apropiat.
O opinie similară este împărtășită de șeful Uniunii Consumatorilor Liberi din Republica Azerbaidjan, Eyyub Huseynov. Potrivit acestuia, Azerbaidjanul este departe de țările care se confruntă cu penurie de alimente: republica are stocuri mari de alimente.
Pe de altă parte, guvernul a creat condiții favorabile pentru dezvoltarea afacerilor. În plus, pe terenurile eliberate vor fi implementate în viitorul apropiat diverse proiecte agricole.
Cu toate acestea, o creștere a prețurilor la alimente este inevitabilă, până la jumătatea anului viitor ne putem aștepta la o creștere cu 10% a prețurilor la lapte, ulei vegetal și unele produse agricole. De asemenea, prețurile la produsele de panificație vor crește cu cel mult 10%, crede activistul pentru drepturile omului.
Teren fertil și reglementare a prețurilor
Mulți se așteaptă ca pământurile acum eliberate să joace un rol important în satisfacerea cererii interne de alimente.
Ministerul Agriculturii joacă un rol în proiectul smart village, care intenționează să folosească cele mai recente progrese tehnologice pentru a crește productivitatea agricolă în regiune. În același timp, ministerul raportează că 72.6% din recoltarea cerealelor din Azerbaidjan a fost finalizată, au fost recoltate 2.163 milioane de tone de cereale. Astfel, resursele au crescut semnificativ, iar acest lucru va ajuta la menținerea prețului pâinii.
În plus, guvernul Azerbaidjan implementează măsuri pentru reducerea sau stabilizarea prețurilor la produsele alimentare de bază. De exemplu, Cabinetul de Miniștri a aprobat o decizie care vizează reducerea costului producției de carne pentru fermieri: necesitatea obținerii unui pașaport veterinar pentru fiecare animal (și plata unei taxe de stat de 20 de manați) a fost desființată.
În același timp, în timpul reconstrucției și dezvoltării regiunilor Karabakh și Zangezur de Est, vite mici și mari sunt transportate pe ținuturile eliberate. Anul trecut, pentru prima dată, 10,000 de capete de vite mici și mari au fost livrate la pășunile Kalbajar, ca parte a unui proiect pilot. Anul acesta – peste 300 de mii de animale.
Experții se așteaptă ca dezvoltarea terenurilor eliberate să reducă semnificativ dependența țării de importuri. Potrivit datelor disponibile, înainte de ocupație, regiunea Karabakh acoperea aproximativ 15% din necesarul de carne al Azerbaidjanului. Este de așteptat ca, după restabilirea agriculturii în zonele Karabakh și Zangezur de Est, să fie produse anual aproximativ 30 de mii de tone de carne.
Dar asta nu este tot. Fondul de Dezvoltare a Antreprenoriatului a lansat un mecanism de sprijinire a micro, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) angajate în producția și procesarea produselor alimentare incluse în coșul minim de consum.
În cadrul sprijinului de stat, IMM-urile pot conta pe subvenţionarea dobânzii la împrumuturile de la bănci şi alte organizaţii financiare. În primul rând, acest lucru va afecta împrumuturile primite pentru aprovizionarea țării cu materii prime pentru procesare și producție alimentară în continuare.