#Agricultură #Agricultura durabilă #Adaptarea la climă #Investiții agricole #Agricultura de precizie #Energie regenerabilă #Agricultură suedeză #Securitatea alimentară #Durabilitatea de mediu
Recentul „Agendă specială: Klimatutmaningen” despre SVT a ridicat întrebări critice cu privire la provocările și responsabilitățile sectorului agricol în contextul crizei climatice globale. În timp ce programul a discutat despre necesitatea reducerii emisiilor, a practicilor durabile și a rolului silviculturii după deciziile UE, a lipsit în mod evident reprezentarea fermierilor și a cercetătorilor agricoli.
Problema de bază, totuși, nu este lipsa de conștientizare sau dorința de a face tranziție în sectorul agricol. A trăi din pământ aduce o conștientizare emoționantă a consecințelor schimbărilor climatice. Adevărata provocare constă în profitabilitate.
Potrivit unui raport recent al LRF și Lantmännen, se estimează că tranziția către agricultura durabilă va costa sectorul agricol suedez 80-85 miliarde SEK în investiții în următorii 15-20 de ani. Acest lucru se traduce printr-un cost anual de 20 de miliarde SEK cu o rată a dobânzii de 15%, cuplat cu alte 10-11 miliarde SEK în cheltuieli anuale. Deși aceste cifre trebuie luate în considerare în raport cu cifra de afaceri totală a industriei de aproximativ 80 de miliarde SEK pe an și valoarea totală a consumului de alimente care se ridică la aproximativ 350 miliarde SEK anual, este evident că trebuie găsită o soluție.
Industria ecologică se confruntă cu o provocare complexă, care nu este ușor de abordat printr-o soluție universală. Agricultura, profund conectată la ciclul global al carbonului, necesită o atenție atentă. Posibilitățile de tranziție ecologică includ creșterea producției de surse de energie regenerabilă, cum ar fi biogazul și energia solară.
Esențial pentru dezbatere este determinarea mărimii acestor investiții pe baza cât de robustă dorim să fie producția alimentară a națiunii. Raportul subliniază că veniturile trebuie să crească cu 25 la sută pentru a se apăra împotriva creșterii costurilor. Împărțirea poverii acestor costuri în cadrul politicilor agricole, climatice și energetice este o necesitate clară.
Investițiile în tehnologia agriculturii de precizie, vehicule electrificate și rezervoare de irigare, facilitate prin programe precum Klimatklivet de stat, contribuie nu numai la sustenabilitatea fermei, ci și se aliniază cu strategiile alimentare naționale și eforturile de apărare.
În prezent, Suedia se bazează în mare măsură pe importurile de alimente, cu o rată de autosuficiență de aproximativ 50 la sută. Costurile ar trebui suportate printr-o responsabilitate sporită în comerț și prin prețuri potențial mai mari la alimente pentru consumatori pe termen lung. În funcție de compensația de stat pe termen lung, este considerată nesigură. În cele din urmă, cea mai eficientă adaptare la climă este asigurarea de întreprinderi agricole stabile și profitabile.
În timp ce Suedia se confruntă cu provocările tranziției agricole, cheia constă în găsirea unui echilibru armonios între viabilitatea economică și durabilitatea mediului. Investițiile și strategiile propuse prezentate în raport oferă o foaie de parcurs pentru asigurarea producției alimentare a națiunii, abordând în același timp preocupările climatice. Eforturile de colaborare, responsabilitățile partajate și investițiile inteligente deschid calea pentru un viitor rezistent și durabil pentru agricultura suedeză.